Document de lucru: Atelierul „Resurse”
AGORA privind schimbările climatice
12-13 iunie 2008
Având în vedere faptul că schimbările climatice provocate de om constituie o criză care, dacă
nu va fi combătută imediat și rezolvată în următorul deceniu, va avea consecințe negative grave
asupra bunăstării umane și integrității ecosistemelor planetei, putând provoca colapsul societății la
nivel global.
Având în vedere faptul că schimbările climatice constituie o parte a unor crize mai largi ale
durabilității provocate de către economia care, în cazul tendințelor de dezvoltare actuale,
presupune o accelerare continuă a consumului de resurse naturale și degradarea ecosistemelor,
daunele aduse mediului nefiind plătite de către cei care le provoacă (aceasta poate primi numele de
economie negativă). Această problemă este de asemenea amplificată în urma creșterii continue a
populației lumii.
Având în vedere importanța biodiversității în UE și pe plan global deopotrivă, precum și
deteriorarea cu care se confruntă aceasta în prezent
Având în vedere faptul că o gestionare sistemică și durabilă a resurselor naturale este
indispensabilă dacă se dorește a fi evitate cele mai negative efecte ale schimbărilor climatice,
pierderea biodiversității, scăderea rezervelor de apă și alte probleme de mediu
Având în vedere angajamentele UE pentru durabilitate globală și conservarea resurselor
naturale (Convenția asupra biodiversității biologice, Convenția ONU asupra climatului, ținta de
biodiversitate, Declarația de la Göteborg, Angajamentul de la Johannesburg etc.)
Având în vedere rolul esențial al UE ca unul dintre cei mai importanți actori politici, unul
dintre cei mai mari consumatori de resurse naturale și cea mai mare piață a lumii
Având în vedere experiența UE, responsabilitatea istorică și rolul esențial în lume în
stabilirea de exemple și în influențarea agendei politicii globale
După conducerea unei largi dezbateri cu o gamă de părți interesate și elemente ale societății
civile de pe întreg teritoriul UE
Grupul de lucru pentru resurse naturale al Agorei privind schimbările climatice:
Îndeamnă la imediata adoptare de politici efective vizând menținerea creșterii medii a
temperaturii suprafeței pământului cu mult sub 2°C peste nivelurile anterioare industrializării prin
reducerea unilaterală semnificativă a emisiilor gazelor cu efect de seră din UE, contribuind în
același timp la un efort comun cuprinzător al tuturor țărilor lumii în această direcție
Sprijină angajamentul UE de a-și reduce propriile emisii cu 30% până în 2020, comparativ cu
nivelurile din 1990, ca o contribuție la succesul negocierilor pentru un acord în privința mediului și
consideră că aceasta va necesita măsuri mai categorice chiar decât cele propuse în prezent
Îndeamnă la imediata adoptare și aplicare de măsuri efective pentru reducerea cererii de
energie și de resurse și creșterea eficienței energetice și a resurselor în toate sectoarele vieții
economice și sociale, cu majoritatea eforturilor/investițiilor dedicate sectoarelor/tehnologiilor care
permit cel mai mare potențial de reducere
Îndeamnă la politici efective de conservare a resurselor și prevenire a consecințelor negative
asupra sănătății umane și biodiversității. Această necesită o internaționalizare deplină a costurilor
de mediu, dincolo de economie, pentru schimbarea economiei negative din prezent într-o
economie pozitivă; aceasta necesită ca toți utilizatorii de resurse naturale (carbon, apă,
biodiversitate etc.) să plătească un cost să reflecte în mod corespunzător consumul/degradarea
resurselor în chestiune. Recunoaște necesitatea de a identifica acele bunuri publice care nu ar
trebui să fie tranzacționate și să li se ofere protecție absolută, precum și necesitatea de a
recompensa distribuirea lor pozitivă.
Îndeamnă la politici eficiente de dezvoltare a surselor de energie durabilă și regenerabilă
eficientă; sprijinul ar trebui să fie canalizat către acele tehnologii care oferă cele mai mari reduceri
ale gazelor cu efect de seră, având în același timp impact negativ minim asupra unor alte resurse
(apă, sol) și asupra ecosistemelor. Producției de energie pentru consum local și distribuție ar trebui
să i se acorde o atenție deosebită.
Îndeamnă în special la o extremă prudență în privința promovării biocombustibililor care, în
prezent, în multe cazuri, se dovedesc extrem de ineficienți și presupun o competiție negativă cu
recoltele pentru alimente, precum și presiuni asupra comunităților, terenurilor, pădurilor și
resurselor naturale. Solicită UE să renunțe la a adopta ținte înainte ca impactul deplin să fi fost pe
complet evaluat
Subliniază importanța de a lua în considerare știința analizei ciclului de viață înainte de a lua
decizii de investiții și politică
Subliniază importanța stabilirii progresive a unui amplu sistem economic de stabilire a
prețurilor emisiilor de carbon prin intermediul unui ansamblu echilibrat de instrumente de politică
disponibile precum sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră, taxarea
emisiilor de carbon, certificatele pentru energie și tarifele garantate și standardele de reglementare.
Îndeamnă la o „individualizare a resurselor” tuturor politicilor publice care vizează integrarea
deplină în toate politicile a obiectivului de reducere la minim a consumului și de degradare a
resurselor naturale
Îndeamnă la aplicarea unei strategii efective de protejare a integrității funcționale a
biodiversității și ecosistemului și accentuează că aceasta trebuie să fie considerată ca fiind
complementară și având aceeași prioritate cu reducerea emisiilor
Îndeamnă la o abordare vizând ecosistemul care să promoveze menținerea și refacerea
peisajului și a ecosistemelor rezistente din punct de vedere ecologic, gestionarea eficientă a
habitatelor protejate, a resurselor de apă și de sol și integrarea măsurilor de conservare a
biodiversității în cadrul gestionării terenurilor productive utilizate pentru necesitățile umane.
Îndeamnă la aplicarea, executarea și monitorizarea imediată și mai efectivă a legislației și
politicii UE privind natura, precum și la întărirea acesteia în cazul în care UE nu va atinge ținta de
oprire a declinului biodiversității până în 2010.
Solicită disponibilizarea de fonduri suficiente pentru gestionarea rețelei Natura 2000 și
pentru măsuri în vederea planului de acțiune al UE privind biodiversitatea.
Îndeamnă UE să își asume rolul conducător în privința durabilității la nivel global, inclusiv
prin conceperea de instrumente concrete și efective pentru finanțarea măsurilor de conservare a
biodiversității în țările în curs de dezvoltare.
Îndeamnă la aplicarea și executarea completă și promptă a Directivei Cadru privind Apa și a
integrării depline a principiilor de bază ale acesteia (conservare, gestionarea bazinului hidrografic,
utilizare rațională, refacere ecologică etc.) în cadrul tuturor politicilor relevante, în principal în cele
privind agricultura, biodiversitatea și planificarea funciară.
Îndeamnă la o reformă fundamentală 1 a politicilor care au la bază utilizarea resurselor
naturale, acordând prioritate reformării politicii comune a UE în domeniul transporturilor, politica
agricolă și politica în domeniul pescuitului, politica energetică, care trebuie să fie revăzute și
recentrate asupra necesității de asigurare a durabilității pe termen lung a rezervelor de hrană și a
integrității ecosistemelor care asigură viața, precum și de asigurare a adaptării la schimbările
climatice. Subliniază în acest context necesitatea desființării subvențiilor anormale care
încurajează degradarea resurselor.
Îndeamnă la recunoașterea faptului că solul este o resursă limitată și valoroasă care necesită
alocarea prudentă între diferitele necesități umane și funcționalitatea ecosistemului și necesitățile
biodiversității, acordând atenție în același timp necesităților generațiilor următoare
1 A existat un dezacord din partea reprezentantului Confagri privind utilizarea cuvântului
„fundamental” în context agricol, sugerând înlocuirea sa cu „relevant”, deși marea majoritate era de
acord asupra textului.
Îndeamnă la o abordare integrată pentru regiunile „marginale” ale Europei, precum zonele
muntoase și insulele de mici dimensiuni care să vizeze dezvoltarea capitalului lor natural
(ecosisteme sănătoase, peisaje frumoase, biodiversitate bogată, păduri naturale înfloritoare etc.)
prin intermediul mecanismelor de dezvoltare locale și/sau rurale
Îndeamnă la o aplicare ambițioasă și efectivă a strategiei maritime a UE, a Directivei cadru
pentru mediul marin și a acordului din cadrul Convenției pentru diversitate biologică, pentru a
asigura că impactul anticipat al schimbărilor climatice asupra ecosistemelor marine și de coastă
sunt reduse la minim și că nu există nicio amenințare la adresa supraviețuirii ecosistemului marin
Îndeamnă la activități care să presupună implicarea deplină a societății civile în dezvoltarea
indicatorilor de bunăstare a societății, dincolo de indicatorii PIB, care să surprindă efectiv
principiul sustenabilității
Energia nucleară nu oferă un răspuns la schimbările climatice din cauza numeroaselor
probleme pe care le presupune
Observă importanța educației și comunicării ca instrumente esențiale pentru reducerea
pierderii resurselor prin sporirea conștiinței publice și se referă la activitatea grupului de lucru
pentru guvernanță din cadrul AGORA
Îndeamnă la adoptarea de politici efective care să vizeze adaptarea la schimbările climatice
întemeiată pe conceptul esențial al menținerii și refacerii rezistenței ecosistemului și a solidarității
și egalității. Observă că înfruntarea schimbărilor climatice necesită o abordare sistemică și
integrată și face referire la activitatea atelierelor AGORA pentru guvernanță, solidaritate,
economie, tehnică.
Document de lucru: Atelierul „Resurse”
AGORA privind schimbările climatice
12-13 iunie 2008
Ø Având în vedere faptul că schimbările climatice provocate de om constituie o criză care, dacă
nu va fi combătută imediat și rezolvată în următorul deceniu, va avea consecințe negative grave
asupra bunăstării umane și integrității ecosistemelor planetei, putând provoca colapsul societății la
nivel global.
Ø Având în vedere faptul că schimbările climatice constituie o parte a unor crize mai largi ale
durabilității provocate de către economia care, în cazul tendințelor de dezvoltare actuale,
presupune o accelerare continuă a consumului de resurse naturale și degradarea ecosistemelor,
daunele aduse mediului nefiind plătite de către cei care le provoacă (aceasta poate primi numele de
economie negativă). Această problemă este de asemenea amplificată în urma creșterii continue a
populației lumii.
Ø Având în vedere importanța biodiversității în UE și pe plan global deopotrivă, precum și
deteriorarea cu care se confruntă aceasta în prezent
Ø Având în vedere faptul că o gestionare sistemică și durabilă a resurselor naturale este
indispensabilă dacă se dorește a fi evitate cele mai negative efecte ale schimbărilor climatice,
pierderea biodiversității, scăderea rezervelor de apă și alte probleme de mediu
Ø Având în vedere angajamentele UE pentru durabilitate globală și conservarea resurselor
naturale (Convenția asupra biodiversității biologice, Convenția ONU asupra climatului, ținta de
biodiversitate, Declarația de la Göteborg, Angajamentul de la Johannesburg etc.)
Ø Având în vedere rolul esențial al UE ca unul dintre cei mai importanți actori politici, unul
dintre cei mai mari consumatori de resurse naturale și cea mai mare piață a lumii
Ø Având în vedere experiența UE, responsabilitatea istorică și rolul esențial în lume în
stabilirea de exemple și în influențarea agendei politicii globale
Ø După conducerea unei largi dezbateri cu o gamă de părți interesate și elemente ale societății
civile de pe întreg teritoriul UE
Grupul de lucru pentru resurse naturale al Agorei privind schimbările climatice:
Ø Îndeamnă la imediata adoptare de politici efective vizând menținerea creșterii medii a
temperaturii suprafeței pământului cu mult sub 2°C peste nivelurile anterioare industrializării prin
reducerea unilaterală semnificativă a emisiilor gazelor cu efect de seră din UE, contribuind în
același timp la un efort comun cuprinzător al tuturor țărilor lumii în această direcție
Ø Sprijină angajamentul UE de a-și reduce propriile emisii cu 30% până în 2020, comparativ cu
nivelurile din 1990, ca o contribuție la succesul negocierilor pentru un acord în privința mediului și
consideră că aceasta va necesita măsuri mai categorice chiar decât cele propuse în prezent
Ø Îndeamnă la imediata adoptare și aplicare de măsuri efective pentru reducerea cererii de
energie și de resurse și creșterea eficienței energetice și a resurselor în toate sectoarele vieții
economice și sociale, cu majoritatea eforturilor/investițiilor dedicate sectoarelor/tehnologiilor care
permit cel mai mare potențial de reducere
Ø Îndeamnă la politici efective de conservare a resurselor și prevenire a consecințelor negative
asupra sănătății umane și biodiversității. Această necesită o internaționalizare deplină a costurilor
de mediu, dincolo de economie, pentru schimbarea economiei negative din prezent într-o
economie pozitivă; aceasta necesită ca toți utilizatorii de resurse naturale (carbon, apă,
biodiversitate etc.) să plătească un cost să reflecte în mod corespunzător consumul/degradarea
resurselor în chestiune. Recunoaște necesitatea de a identifica acele bunuri publice care nu ar
trebui să fie tranzacționate și să li se ofere protecție absolută, precum și necesitatea de a
recompensa distribuirea lor pozitivă.
Ø Îndeamnă la politici eficiente de dezvoltare a surselor de energie durabilă și regenerabilă
eficientă; sprijinul ar trebui să fie canalizat către acele tehnologii care oferă cele mai mari reduceri
ale gazelor cu efect de seră, având în același timp impact negativ minim asupra unor alte resurse
(apă, sol) și asupra ecosistemelor. Producției de energie pentru consum local și distribuție ar trebui
să i se acorde o atenție deosebită.
Ø Îndeamnă în special la o extremă prudență în privința promovării biocombustibililor care, în
prezent, în multe cazuri, se dovedesc extrem de ineficienți și presupun o competiție negativă cu
recoltele pentru alimente, precum și presiuni asupra comunităților, terenurilor, pădurilor și
resurselor naturale. Solicită UE să renunțe la a adopta ținte înainte ca impactul deplin să fi fost pe
complet evaluat
Ø Subliniază importanța de a lua în considerare știința analizei ciclului de viață înainte de a lua
decizii de investiții și politică
Ø Subliniază importanța stabilirii progresive a unui amplu sistem economic de stabilire a
prețurilor emisiilor de carbon prin intermediul unui ansamblu echilibrat de instrumente de politică
disponibile precum sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră, taxarea
emisiilor de carbon, certificatele pentru energie și tarifele garantate și standardele de reglementare.
Ø Îndeamnă la o „individualizare a resurselor” tuturor politicilor publice care vizează integrarea
deplină în toate politicile a obiectivului de reducere la minim a consumului și de degradare a
resurselor naturale
Ø Îndeamnă la aplicarea unei strategii efective de protejare a integrității funcționale a
biodiversității și ecosistemului și accentuează că aceasta trebuie să fie considerată ca fiind
complementară și având aceeași prioritate cu reducerea emisiilor
Ø Îndeamnă la o abordare vizând ecosistemul care să promoveze menținerea și refacerea
peisajului și a ecosistemelor rezistente din punct de vedere ecologic, gestionarea eficientă a
habitatelor protejate, a resurselor de apă și de sol și integrarea măsurilor de conservare a
biodiversității în cadrul gestionării terenurilor productive utilizate pentru necesitățile umane.
Ø Îndeamnă la aplicarea, executarea și monitorizarea imediată și mai efectivă a legislației și
politicii UE privind natura, precum și la întărirea acesteia în cazul în care UE nu va atinge ținta de
oprire a declinului biodiversității până în 2010.
Ø Solicită disponibilizarea de fonduri suficiente pentru gestionarea rețelei Natura 2000 și
pentru măsuri în vederea planului de acțiune al UE privind biodiversitatea.
Ø Îndeamnă UE să își asume rolul conducător în privința durabilității la nivel global, inclusiv
prin conceperea de instrumente concrete și efective pentru finanțarea măsurilor de conservare a
biodiversității în țările în curs de dezvoltare.
Ø Îndeamnă la aplicarea și executarea completă și promptă a Directivei Cadru privind Apa și a
integrării depline a principiilor de bază ale acesteia (conservare, gestionarea bazinului hidrografic,
utilizare rațională, refacere ecologică etc.) în cadrul tuturor politicilor relevante, în principal în cele
privind agricultura, biodiversitatea și planificarea funciară.
Ø Îndeamnă la o reformă fundamentală 1 a politicilor care au la bază utilizarea resurselor
naturale, acordând prioritate reformării politicii comune a UE în domeniul transporturilor, politica
agricolă și politica în domeniul pescuitului, politica energetică, care trebuie să fie revăzute și
recentrate asupra necesității de asigurare a durabilității pe termen lung a rezervelor de hrană și a
integrității ecosistemelor care asigură viața, precum și de asigurare a adaptării la schimbările
climatice. Subliniază în acest context necesitatea desființării subvențiilor anormale care
încurajează degradarea resurselor.
Ø Îndeamnă la recunoașterea faptului că solul este o resursă limitată și valoroasă care necesită
alocarea prudentă între diferitele necesități umane și funcționalitatea ecosistemului și necesitățile
biodiversității, acordând atenție în același timp necesităților generațiilor următoare
1 A existat un dezacord din partea reprezentantului Confagri privind utilizarea cuvântului
„fundamental” în context agricol, sugerând înlocuirea sa cu „relevant”, deși marea majoritate era de
acord asupra textului.
Ø Îndeamnă la o abordare integrată pentru regiunile „marginale” ale Europei, precum zonele
muntoase și insulele de mici dimensiuni care să vizeze dezvoltarea capitalului lor natural
(ecosisteme sănătoase, peisaje frumoase, biodiversitate bogată, păduri naturale înfloritoare etc.)
prin intermediul mecanismelor de dezvoltare locale și/sau rurale
Ø Îndeamnă la o aplicare ambițioasă și efectivă a strategiei maritime a UE, a Directivei cadru
pentru mediul marin și a acordului din cadrul Convenției pentru diversitate biologică, pentru a
asigura că impactul anticipat al schimbărilor climatice asupra ecosistemelor marine și de coastă
sunt reduse la minim și că nu există nicio amenințare la adresa supraviețuirii ecosistemului marin
Ø Îndeamnă la activități care să presupună implicarea deplină a societății civile în dezvoltarea
indicatorilor de bunăstare a societății, dincolo de indicatorii PIB, care să surprindă efectiv
principiul sustenabilității
Ø Energia nucleară nu oferă un răspuns la schimbările climatice din cauza numeroaselor
probleme pe care le presupune
Ø Observă importanța educației și comunicării ca instrumente esențiale pentru reducerea
pierderii resurselor prin sporirea conștiinței publice și se referă la activitatea grupului de lucru
pentru guvernanță din cadrul AGORA
Ø Îndeamnă la adoptarea de politici efective care să vizeze adaptarea la schimbările climatice
întemeiată pe conceptul esențial al menținerii și refacerii rezistenței ecosistemului și a solidarității
și egalității. Observă că înfruntarea schimbărilor climatice necesită o abordare sistemică și
integrată și face referire la activitatea atelierelor AGORA pentru guvernanță, solidaritate,
economie, tehnică.

